Este cunoscut faptul că în acest loc sunt prezente 30 de praguri care formează cascade, dintre care 3 sunt cele mai vizibile. Cea mai mare are o înălţime de circa 5 metri şi crează o imagine vizuală nemaipomenit de frumoasă iar în locul căderii ei s-a format o excavaţie de pînă la 10 m adîncime, denumirea «Groapa Ţiganului».
O legendă spune că cu mult timp în urmă, unui călugăr i s-a arătat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunşi pe stâncă, au descoperit o amprentă lasată pe o piatră, iar aceasta este un semn şi o vestire divină a purităţii Dumnezeieşti.
Podul din scânduri de lemn suspendat unește complexul monastic actual cu mănăstirea rupestră săpată în stânci
Sus pe stînca, deschisă ploilor şi vînturilor, se întinde o cîmpie triunghiulară cu ierburi mătăsoase. Aici sub învelişul verde, pămîntul ascunde o cetate getică. Rămăşiţele acestei cetăţi sînt păzite din ambele părţi de 2 pante abrupte, care formează un promontoriu stîncos iar din cea de-a treia parte de un val de pămînt (ce a rămas din el).Toate acestea sînt mărturii certe, că pe acest teritoriu s-a păstrat o parte importantă a civilizaţiei geto-dace.